Privesc la fratele ce tace

când mulţi îi spun în faţă: tu!
El poate îndura ocara,
el poate, dar eu încă nu!
Privesc la cel ce nu se plânge
când i se fură tot ce-avu.
El poate duce nedreptatea,
el poate, dar eu încă nu.
Privesc la cel ce nu întoarce
cu rău cui răul i-l făcu.
El poate iertător să rabde,
el poate, dar eu încă nu!
Privesc la cel ce are milă
de blestematul ce-l bătu.
El poate, paşnic, să se roage,
el poate, dar eu încă nu!
Privesc la cel ce moare-n pace
spre slava care şi-o ceru.
El poate, Doamne, să Te vadă,
el poate, dar eu încă nu!
Isuse, Doamne, mi-e ruşine
când mă gândesc la ce-ai spus Tu.
De ce eu nu privesc la Tine,
de ce el poate, şi eu nu!?