Reprezentanţii ramurii respective pretind ( la mijlocul secolului al XIX-lea), că s-ar trage din nobili, dar n-au putut demonstra acest fapt. La sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, un Andrei Cernăuţan (n.cca 1765) – fiu de protopop din târgul Cernăuţi, se căsătoreşte cu Ana (n.1770), fiica mazilului Loghin Roşca din satul Bogzeşti, ţin. Orhei. Şi Loghin Roşca afirmă că e nobil. N-a putut, însă, dovedi acest lucru. Boiernaşul Andrei Cernăuţan şi maziliţa Ana Cernăuţan (fiica lui Loghin Roşca – A.F.) au avut patru copii: Ion, n.cca 1815, în s. Bogzeşti, văduv (din 1846), fără copii, boiernaş; Varvara, căsătorită cu mazilul din Bogzeşti, Petru Ştirbu; Nastasia, căsătorită cu Lihtansci – asesor la judecătoria de zemstvă Akkerman; Maria – fată mare. Andrei Cernăuţan a purtat şi supranumele de başbulucbaşa şi bulucbaşa.11 Ca urmare, e de presupus că A. Cernăuţan a deţinut funcţiile militare de başbulucbaşa şi bulucbaşa. În legătură cu acest fapt, credem că e cazul să amintim că Ieremia Cernăuţeanul, de pe timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574), a îndeplinit importante funcţii militare. Şi atunci ne întrebăm: să fi fost oare deţinerea funcţiilor militare o tradiţie de familie? Ca, de altfel, şi menirea de slujitor al Domnului (a se vedea mai jos – A.F.). Să revenim, deocamdată, la descifrarea funcţiilor de bulucbaşă şi başbulucbaşă. Astfel, conform lui N.Stoicescu, de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, ca urmare a întăririi influenţei turceşti asupra ţărilor noastre, unitatea numită înainte steag începe a fi denumită buluc, iar comandanţii de steaguri bulucbaşi. Termenii de buluc şi bulucbaşă s-au folosit mai ales în Moldova (…). De la sfârşitul secolului al XVII-lea, mai mulţi bulucbaşi erau puşi sub comanda unui başbulucbaşă. Acesta era – în mod teoretic – mai mare peste 10 bulucbaşi (…). În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, un bulucbaşă comanda 50 de seimeni, deci efectivul unui steag (…). În secolul al XVII-lea şi în prima jumătate a celui următor, seimenii au constituit unul din corpurile cele mai de seamă de mercenari pedeştri din oastea Ţării Româneşti şi Moldovei.12 Aşadar, Cernăuţenii de la Bogzeşti, boiernaşi de viţă veche, coborâtori din slujitori ai Domnului, cu rădăcinile la Cernăuţi, au deţinut şi funcţii militare. Urmaşii lor nu ne sînt cunoscuţi.
Ramura de la Bogzeşti .
Reprezentanţii ramurii respective pretind ( la mijlocul secolului al XIX-lea), că s-ar trage din nobili, dar n-au putut demonstra acest fapt. La sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, un Andrei Cernăuţan (n.cca 1765) – fiu de protopop din târgul Cernăuţi, se căsătoreşte cu Ana (n.1770), fiica mazilului Loghin Roşca din satul Bogzeşti, ţin. Orhei. Şi Loghin Roşca afirmă că e nobil. N-a putut, însă, dovedi acest lucru.
Boiernaşul Andrei Cernăuţan şi maziliţa Ana Cernăuţan (fiica lui Loghin Roşca – A.F.) au avut patru copii: Ion, n.cca 1815, în s. Bogzeşti, văduv (din 1846), fără copii, boiernaş; Varvara, căsătorită cu mazilul din Bogzeşti, Petru Ştirbu; Nastasia, căsătorită cu Lihtansci – asesor la judecătoria de zemstvă Akkerman; Maria – fată mare.
Andrei Cernăuţan a purtat şi supranumele de başbulucbaşa şi bulucbaşa.11 Ca urmare, e de presupus că A. Cernăuţan a deţinut funcţiile militare de başbulucbaşa şi bulucbaşa. În legătură cu acest fapt, credem că e cazul să amintim că Ieremia Cernăuţeanul, de pe timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574), a îndeplinit importante funcţii militare. Şi atunci ne întrebăm: să fi fost oare deţinerea funcţiilor militare o tradiţie de familie? Ca, de altfel, şi menirea de slujitor al Domnului (a se vedea mai jos – A.F.).
Să revenim, deocamdată, la descifrarea funcţiilor de bulucbaşă şi başbulucbaşă. Astfel, conform lui N.Stoicescu, de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, ca urmare a întăririi influenţei turceşti asupra ţărilor noastre, unitatea numită înainte steag începe a fi denumită buluc, iar comandanţii de steaguri bulucbaşi. Termenii de buluc şi bulucbaşă s-au folosit mai ales în Moldova (…). De la sfârşitul secolului al XVII-lea, mai mulţi bulucbaşi erau puşi sub comanda unui başbulucbaşă. Acesta era – în mod teoretic – mai mare peste 10 bulucbaşi (…). În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, un bulucbaşă comanda 50 de seimeni, deci efectivul unui steag (…). În secolul al XVII-lea şi în prima jumătate a celui următor, seimenii au constituit unul din corpurile cele mai de seamă de mercenari pedeştri din oastea Ţării Româneşti şi Moldovei.12
Aşadar, Cernăuţenii de la Bogzeşti, boiernaşi de viţă veche, coborâtori din slujitori ai Domnului, cu rădăcinile la Cernăuţi, au deţinut şi funcţii militare. Urmaşii lor nu ne sînt cunoscuţi.