Unde-i ?

-Cine?
-EL.
-Care EL?
-El..”iubirea vieții tale”.
-A…a plecat.
-Unde?
-Departe..
-Când?
-Acum.
-Îți lipsește , nu ?
-Puțin..
-Tot te gândești la el?
-Mi se mai întâmplă..
-Des?
-Dimineața puțin , ziua puțin , noaptea puțin..
-De ce a plecat ?
-S-a săturat..
-De ce ?
-De mine..
-Cum poate cineva să se sature de tine?
-El a putut..
-A mai plecat vreodată?
-Da..
-De multe ori ?
-De fiecare dată când se satură..
-Și se întoarce ?
-Da , s-a întors mereu..
-Îi era dor.
-Poate..
-Și tu îl ierți mereu ?
-Bineînțeles , îl iubesc..
-Ce naiva ești..
-Crezi tu..
-Nu , el pleacă la altele , și tu îl ierți și îl iubești în continuare ?
-De ce nu ?
-De ce da ?
-El pleacă la altele , știu , dar se întoarce acasă..
-Acasă ?
-Da .. așa îmi numea el sufletul.
-Numea ?
-Da , știi..eu nu mai am suflet , l-a luat el când a plecat..
-Se va întoarce ?
-Nu prea cred , a plecat prea brusc.
-A găsit ceva mai bun?
-Cred..
-Și tu ?
-Eu ce ?
-Ești bine ?
-Excelent..
-Aia e o lacrimă?
-Ochii mei se bucură când vorbesc de el..
-Plângi .. de ce ?
-Mi-e dor..
-De el?
-Nu , m-am obișnuit fără el , mi-e dor de mine..
-Cât de tristă ești , unde-i fata care zâmbea mereu ?
- Nu mai e , s-a pierdut..
-Și sufletul tău?
-E la EL..