Pe 27 august, de Ziua Independenței, noi sărbătorim marele eveniment istoric din 1991, sărbătorim curajul acelor politicieni, care i-au dat Moldovei șansa să devină un stat modern, suveran și puternic.

În acea zi, Moldova, cu adevărat, și-a dobândit Independența autentică, a scris o pagină glorioasă în biografia sa.
Aceea a fost o realizare istorică extraordinară, ceea ce face cu atât mai dureros faptul că astăzi, după 28 de ani, țara noastră este din nou dependentă de interesele și influențele străine. Ne-am întors de unde am fugit cândva – ne-am întors în captivitatea externă.
Astăzi, nu pot să risc siguranța mea sau a familiei mele și să mă aflu în țară, alături de prieteni și colegi, tocmai pentru că am luptat cu toată fermitatea împotriva celor care au dorit să ocupe și să asuprească Republica Moldova. Această luptă s-a dovedit a fi inegală, adversarii mei au fost prea numeroși și prea puternici, și astăzi regret că, prin diverse tertipuri și trădări, Moldova a fost preluată sub controlul forțelor străine, în mod direct sau prin intermediarii lor politici trădători.
Din păcate, Moldova nu mai poate fi numită independentă, fiindcă nu există independență atunci când instituțiile statului sunt conduse de lideri politici loiali Moscovei, care sunt și șantajabili, când organele de forță sunt trecute în gestiunea paralelă a serviciilor secrete străine, când Procuratura, CNA, SIS, Armata, Consiliul Suprem de Securitate și altele au o agendă dublă și lucrează sub influența politică rusească. Haideți să le spunem lucrurilor pe numele lor real: în cele două luni de la formarea coaliției ACUM-PSRM, Moldova a devenit mai rusească decât moldovenească. În aceste două luni s-au permis acțiuni de neiertat, acțiuni care sunt nimic mai puțin decât trădare de Patrie.
Vreau să vă amintesc aici că, împreună cu Partidul Democrat din Moldova, ca președinte al PDM, eu am constituit unicul obstacol serios în fața imperialismului rusesc în Republica Moldova: am stopat propaganda rusească, am declarat demnitari ruși persona non-grata, am transmis note diplomatice de protest, am curmat ingerința serviciilor secrete în treburile politice interne ale țării, am cerut la ONU, și a fost obținută, o rezoluție pentru retragerea trupelor rusești din Transnistria ș.a.m.d.
Faptul că m-am opus atâția ani influenței Kremlinului asupra Moldovei a rezultat în consecințe adverse: serviciile speciale rusești au fabricat dosare penale împotriva mea, au organizat o amplă campanie de defăimare politică, au pus în pericol viața mea și securitatea familiei mele. S-a făcut tot posibilul să fie forțată plecarea mea din țara mea iubită, să fiu denigrat fără nicio temelie factologică reală, să-mi fie împiedicată activitatea politică în Moldova. S-a dorit să fiu eliminat și pentru realizarea acestui scop, n-au existat scrupule și jumătăți de măsură.
Cu toate că mă aflu într-un mare pericol, eu voi rezista în continuare influenței rusești, voi spune lucrurilor pe nume, voi crede ferm că Moldova își va restabili independența și suveranitatea, prin voința cetățenilor săi, care sunt cu mult mai patrioți decât politicienii care azi se află la guvernare.
De 27 august, vreau să le urez cetățenilor să fie vigilenți și să aprecieze mai întâi de toate acțiunile reale și faptele, nu vorbele și promisiunile. Le doresc să fie din nou la înălțimea celor care au luptat acum trei decenii pentru libertatea țării.
Iar politicienilor care se află astăzi la guvernare, vreau să le repet o zicală din popor: Obraznicul mănâncă praznicul, dar plătește cu obrazul. Mai devreme sau mai târziu, obrazul vostru nu va mai sta ascuns după puterea străină căreia îi slujiți. Poporul vede și nu iartă.