Viaţa nu te întreabă cît ai rîs înainte să te facă să plîngi, nici cît te-ai bucurat, înainte să te facă să suferi.

Nu te întreabă dacă meriţi sau nu să fii rănit, trădat, părăsit, judecat.
Nu te întreabă ce ai făcut bun sau rău şi, de multe ori, te răsplăteşte cu rău pentru faptele bune.
Nu te întrebă dacă vei putea trăi într-un alt loc sau dacă eşti pregătit să renunţi la visele tale şi la drumul ales atunci cînd îţi schimbă brusc direcţia de mers şi te smulge din locul în care sufletul tău se simte ca acasă.
Nu te întreabă cît de fericit ai fost sau dacă măcar ai fost fericit vreodată, înainte de a te copleşi cu nefericire.
Nu. Viaţa nu te întreabă niciodată nimic. Nu ţine cont de cine eşti şi de ce ai făcut bun sau rău. Ea doar îţi dă un test de supravieţuire, o lovitură şi te lasă să te descurci. Aici apar opţiunile… toate sub formă de lecţii, unele mai dure, altele mai blînde, dar în urma cărora cu siguranţă te vei schimba, de multe ori atît de mult, pînă la a nu te mai recunoaşte pe tine.