22 de ani ai mers mână-n mână cu mine şi m-ai ridicat de fiecare dată când m-am poticnit, 22 de ani ai râs şi ai plâns din cauza mea, 22 de ani de când au început să-ți aparã firele albe (eu spun că asta nu-i simplă coincidență).

Nu-i meritul meu că m-am născut, cã-s sănatoasă, că sunt ceea ce sunt. Îți datorez tot. Te rog să mă ierți, te rog să nu plângi şi te rog să-mi trăieşti veşnic!