Mâine-o voi suna...

pe mama
Azi oleacă-s ocupat
Viaţa asta-i ca o rană
Ce ne coace ne-ncetat!...
Ziua iară se destramă
Mă adun de prin cărări
Mâine-o voi suna pe mama
Că azi... nu mai am puteri.
Când mi se goleşte mintea
Îmi eşti cel din urmă gând
Am a-ţi spune mam-atâtea
Te-aş suna dar... iar n-am când.
Lacrimi ţin de ochi ca scama
Cui... să le împărtăşesc?!...
Aş putea s-o sun pe mama
Însă... nu vreau s-o scârbesc.
Ş-apoi numai de-mi fac planul
Iar... mă bate viaţa-n cui
După an... se trece anul
Aş suna dar... mama...nu-i.🥲